Triunghiul Bermudelor

Din punct de vedere geografic Triunghiul Bermudelor are cele trei varfuri situate in insulele Bermudelor, Fort Lauderdale. (Florida) si respectiv Puerto Rico. Aria triunghiului masoara aproximativ 1,2 milioane de kilometri patrati. Referindu-se la aceasta regiune oamenii obisnuiesc sa folosesca diferite denumiri printre care si: Zona Crepusculara, Pragul Iadului, Depozitul celor Pierduti sau Zona Deocheata.

Suprafata cuprinsa este de circa 1.2 milioane km.Triunghiul cuprinde un coridor al Atlanticului de nord care se intinde de la Insulele din Caraibe de-a lungul coastei Nord-Americane pana la statele California de Nord şi de Sud. Pentru a profita de vanturile prielnice, corabiile in drum spre Europa (dupa descoperirea Americii) continuau spre nord pana in dreptul Carolinelor, inainte de a se intoarce spre est pentru a trece Atlanticul. Acest obicei a continuat si dupa inventarea motoarelor cu aburi si cu ardere interna, ceea ce inseamna ca majoritatea traficului maritim din Atlanticul de nord traversa zona Triunghiului.

Mitul triunghiului misterios a inceput pe data de 16 septembrie 1950, intr-un articol al reporterului E.V.W. Jones ce relata disparitia misterioasa a catorva nave si avioane intre coasta Floridei si Bermude. La doar doi ani dupa aparitia articolului, revista Fate publica la randul sau un articol scris de George X. Sand cu privire la o serie de disparitii maritime ce nu au lasat nici o urma in triunghiul de apa dintre Florida, Bermude si Puerto Rico.

Cel care a semnalat pentru prima data existenta unor fenomene neobisnuite in regiune a fost chiar Cristofor Columb. El a notat in jurnalul personal ca in timpul expeditiei din anul 1492 busola a luat-o razna si el si membrii echipajului au vazut lumini ciudate pe cer, “o flacara orbitoare” care s-a prabusit in ocean. Aceste fenomene au fost ulterior explicate pe baza informatiilor din jurnal: focul ciudat ar fi fost un meteorit iar enigma inexactitatii busolei constand de fapt in discrepanta dintre nordul geografic si nordul magnetic. Busola nu indica nordul adevarat ci pe cel magnetic, aflat la multi kilometri de cel real, iar indicatiile busolei se schimba in timpul calatoriei., lucruri pe care Columb nu le stia pe atunci. Se poate raspunde insa pe buna dreptate ca nu era pentru prima data cand Columb folosea o busola, chiar si necunoscand diferenta dintre nordul magnetic si cel real, insa era pentru prima data cand il surprindeau indicatiile ei.

Una dintre cele mai faimoase povesti din triunghiul Bermudelor este disparitia misterioasa a zborului 19. Pe 5 decembrie 1945, 5 bombardiere Avanger au parasit aeroportul naval de la Fort Lauderdale. Bomabardierele Avenger aveau la bord 14 oameni din care 13 erau in ultimul stagiu de pregatire al antrenamentului alaturi de Locotenentul Charles Taylor ce cunostea foarte bine Florida dar nu zburase de foarte multe ori deasupra inspre Bahamas, care era chiar destinatia zborului 19. Cei cinci piloti fusesera transferati de curand de la statia navala din Miami Misiunea lor era de antrenament la 56 de mile departare. Odata indeplinita misiunea, bombardierele trebuiau sa mearga inspre est pentru inca 67 de mile si apoi catre nord 73 de mile, urmarind sa se intoarca acasa prin sud vest. In alte cuvinte acestia zburau in forma de triungi exact in zona ce avea sa se numeasca mai taziu triunghiul Bermudelor. La ora 3:50 pm in acea dupamiaza unul dintre piloti si instructorul sau de zbor, locotenentul Robert Cox se pregateau sa aterizeze in aeroportul de la Fort Lauderdale. In acel moment au auzit o transmisiune radio adresata unei persoane pe nume Powers, care a raspuns ca nu stia unde se afla si ca probabil se pierduse dupa ultima tura. Putin mai tarziu locotenentul Cox a reusit sa stabileasca legatura cu alt pilot dintre cei pierduti. Vorbind cu locotenentul Taylor acesta a aflat ca busolele nu mai functionau si ca pilotul era sigur ca se aflau desupra cheiurilor Floridei si nu stia cum sa ajunga la Fort Lauderdale. In acel moment Cox l-a indemnat sa zboare catre nord inspre Miami dar Taylor se inselase pentru ca de fapt era deasupra insulelor Bahamas si urmandu-i sfatul lui Cox si zburand catre nord nu facea decat sa se indeparteze de tarm inspre mare. Eforturile depuse de Cox si alti specialisti de a descoperi locatia in care se afla zborul 19 au fost zadarnicite de mijloacele de comunicatie slabe. Cateva ore mai tarziu Turnul de control si-a dat seama ca escadrila era complet pierduta iar interferentele radio si semnalul devenind tot mai slab la rasaritul soarelui a facut posibila pierderea completa a comunicatiei cu zborul 19, nu inainte ca Lct Taylor sa apuce sa transmita ca zboara spre nord est si vor incerca sa se intoarca spre nord. . Ultima replica a locotenentului Taylor a fost un indemn adresat celor ce il insoteau in care le spunea ca atunci cand vor ramane fara combustibil sa se adune pentru a ateriza cu totii. Soarele apunea deasupra Fort Lauderdale la ora 5 29 pm. La ora 6 fix, pentru o clipa doar, comunicarea a devenit mai buna, insa din nefericire statiile comerciale cubaneze au bruiat mesajul celor de la Fort Lauderdale pentru zborul 19. Primul zbor de salvare a fost ordonat la ora 6:20. Era vorba de o nava zburatoare Dumbo ce a pierdut contactul cu tarmul facandu-i pe cei ce asteptau la sol sa creada ca si ea era pierduta. De fapt problema se datora unei antene inghetate care a refuzat sa mai functioneze. Intr-o ora de la incetarea semnalului mai multe nave au fost trimise in cautare celor pierduti. Cel de-al saselea avion trimis in cautarea lor avea sa dispara si el in acelasi mod.

O alta disparitie a fost a navei USS Cyclops in 1918, pe drumul de la Bahia, Salvador la Baltimore, Maryland. Nu au fost gasite nici pana in ziua de azi ramasitele imensei nave.O alta nava a disparut complet cu un echipaj de 63 de marinari in 1963, un transportor de sulf, gasindu-se cateva ramasite plutind pe ocean doar.

Surse: wikipedia